Aug 20
Nu pricep! Am momentele mele in care nu pricep. Trimit unei prietene un sms imediat ce imi dau seama ca cineva i-a spart blogul si acum afiseaza mesaje amuzante relativ la americani. Prietena ma anunta cu respect ca imi multumeste ca nu mai poate sa mai doarma din cauza mea.
Mai bine stau cuminte data viitoare. Problema este ca am vrut doar sa o anunt ca are o problema si mi-am luat-o absolut aiurea. Nici o fapta buna nu ramane nepedepsita.
Aug 10
De criza, Flame Nu exista comentarii
Calitatea unei tari este data de oamenii care locuiesc in ea. In aceasta idee voi cita pe cineva care imi este foarte drag si care spune ca “Romania este o tara minunata, pacat ca e locuita”. Viziunea unui om despre situatia in care se afla este influentata in mare masura si de mass-media care, in disperare de cauza si in lipsa de puncte de rating, prezinta un fel de sfarsitul lumii perpetuu. Pe scurt, daca ma uit la stirile din ultimele zile, ajung la un gust amar de comedie cu accente tragice, parca desprinsa din notitele unui oaspete permanent la un spital de nebuni.
Domnul Victor Ponta, un fel de haiduc al zilelor noastre, se pregateste de revizuirea planului de guvernare – nu ca ar fi el la guvernare, dar nu-l opreste acest aspect – in timp Crin Antonescu isi plange de mila prin diverse surse de informare a populatiei relativ la diminuarea cu 25% a salariului propriu, scadere salariala care “se simte dramatic la cei cu salarii mici, dar si la parlamentari”. In paralel, un dobitoc, caruia ar trebui sa i se suspende dreptul la viata, a intrat acum cateva zile cu masina pe circuitul unui concurs moto din Caransebes, ranind cativa oamenii – unii dintre ei grav – si fugind apoi de la locul faptei. Fericitul castigator, odata ajuns in fata sectiei de Politie a inceput sa adreseze amenintari celor care l-au urmarit pentru a-i cere socoteala. Nu va temeti, nu e nimic grav – inginerul cu pricina este fiul unui fost lider PDL din Caransebes si un respectat doctor la spitalul din zona.
Doctorii romani, proaspat iesiti de pe bancile facultatii – fara nici un fel de experienta, dar cu multe doleante – isi iau avant spre occident, lasand loc colegilor din zona Afganistan, respectiv Iran. Toti ceilalti romani se indreapta spre explozia de job-uri ce le sunt destinate in tarile arabe. In schimb, suntem in crestere pe partea de deficit comercial, anuntat ieri ca fiind in jurul sumei de 4.7 miliarde de euro. Daca mai adunam la toate astea si faptul ca am dat la Uniunea Europeana cu 2.35 miliarde de euro mai mult decat am primit, prin absorbtia de fonduri nerambursabile, ne va apuca foarte curand dorul de duca, chiar si pe noi, cei care ne-am dori sa putem sa traim in tara in care ne-am nascut.
Nu va temeti, special pentru voi, Societatea Romana de Radiodifuziune cumpara un pian de 100.000 de euro si Google deschide oportunitati noi in dezvoltarea pe parte de spionaj prin achizitionarea de drone sau UAV-uri, cum mai sunt numite respectivele aeronave fara pilot.
Jul 22
Flame capsunari, ingineri, medici, onoare, politisti, profesori Nu exista comentarii
Nu conteneste sa ma uimeasca cruzimea statului roman fata de paduri. Bineinteles ca, in stilul meu ironic, imi exprim lipsa de incredere fata de noua decizie luata de mai marii nostri, ea referindu-se la trecerea algocalmin-ului pe lista medicamentelor luate pe reteta. Exista vreun concurs la nivel mondial in care castiga tara cu cel mai mare nivel de birocratie? Daca nu, sunt foarte convins ca ne putem inscrie in cursa pentru Cartea Recordurilor pe acest segment.
Decizia mai sus mentionata imi aduce aminte de momentul in care ni s-a indicat, prin lege, ca trebuie sa avem un medic de familie. Ok, am un astfel de doctor, pe hartie. Nu il cunosc si nici nu vreau. Estimez ca mare parte a contrabandei cu concedii medicale de care se amintea in presa acum cateva saptamani a inceput asa. Mai estimez ca daca il sun pe respectivul medic la 2 noaptea nu voi avea nici o sansa sa dau de el. Si atunci, care este rostul medicului de familie? S-a trezit cineva la un punct ca avem prea multe cadre medicale, nu avem ce face cu ele si astfel am ajuns la inca un nivel de “protectie” medicala?
Sunt adeptul lipsirii oricui de spaga. Spaga la noi in tara a ajuns la nivelul de dependenta acuta. Nu, n-am luat-o razna de tot. Spaga este motorul prin care functioneaza totul. Vrei sa iei examenul auto si nu te duce capul? Pai, dai o spaga, dupa ce gasesti pila aferenta si ajungi cu respectivul plastic in buzunar apoi iesi pe strada si omori pe cineva. Iesi avocat, doctor, inginer si multe altele din facultate pe spaga. Gasesti un loc de munca la stat pe spaga. Unde se opreste chestia asta? Oamenii astia, o generatie intreaga, vor functiona in continuare cu spaga intiparita in creier. Si uite asa, desi lumea se mira, ajungi capsunar in Spania cu doua facultati pentru ca, daca te pune cineva sa spui doua cuvinte despre ce ai invatat in facultate, o sa-ti aduci aminte doar de betiile crunte sau de masina tipului aluia cu bani care te-a agatat intr-un club.
Formarea unei generatii, prin prizma unui profesor, ar trebui sa fie intai de toate o problema de onoare si apoi o problema de orice alt fel. Medicul a depus un juramant pentru apararea vietii omenesti. Politistul a depus un juramant in care este specificat ca functia lui implica protejarea cetateanului. De acord insa ca, daca presedintele tarii jura stramb, de ce n-ar face-o si cei mai sus mentionati.
Jul 20
Flame Biblia, Biserica, Madalina Manole, tragedie Nu exista comentarii
Evenimentele din ultima perioada ma fac sa ma intreb la ce nivel de integrare politica a ajuns biserica la noi in tara. Daca imi aduc eu bine aminte, la acele ore “optionale” de religie din scoala generala ni se spunea ca “biserica” nu se scrie cu majuscula, fapt confirmat si de acest articol.
Sa ne intelegem. Prima mea problema este legata de puterea bisericii de a nega cuiva dreptul la o slujba crestina in situatia in care persoana respectiva s-a sinucis. Nu sunt singurul care are aceasta dilema, ea fiind confirmata de unul dintre invitatii unei emisiuni de joi de pe postul Realitatea care a spus ca nu exista nici un motiv pentru care sa se intample asa, intrucat persoana care s-a sinucis ajunge destul de repede la judecata de apoi si Dumnezeu este singurul judecator. Biserica nu este de acord cu acest punct de vedere asa ca, in ultimele zile, si-a trimis emisarii la toate talk-show-urile existente la ora actuala in Romania, sau aproape toate, pentru a intina memoria unei mari artiste a tarii noastre. Nu pot sa spun ca am fost cel mai infocat fan al Madalinei Manole, dar imi aduc aminte de melodiile ei din copilarie. Nu a fost in viziunea mea decat o mare tragedie ceea ce s-a intamplat si biserica putea sa scuteasca familia deja indurerata de scandalul care a urmat.
A doua problema este legata de ideea ca biserica ar trebui sa fie o forta de ghidare pentru oameni, sa actioneze cu mila si cu supunere fata de Dumnezeu. Vreau sa fac o paranteza si sa mentionez ca nu sunt un om religios dar ca respect pe cei ce cred in orice forma de religie, desi am indoielile mele vis-a-vis de cateva dintre ele. Bun, revenind la a doua problema. De cand este biserica mai presus de oameni? De ce biserica are dreptul de a beneficia de fonduri garantate de statul roman iar populatia trebuie sa se chinuie sa puna ceva pe masa? De ce biserica este scutita de taxe si impozite si, mai mult decat atat, de ce i se dau asa-zisele exclusivitati relativ la diverse produse care se pot vinde doar in lacasele de cult? Poate as putea sa intreb si de ce se insista asupra continuarii lucrarilor la Catedrala Mantuirii Neamului in contextul actual si de ce se face acest lucru cu bani de la stat, adica de la popor, dar nu o sa o fac…
Lista intrebarilor mele poate continua mult si bine dar am impresia ca e suficient. Nu voi mai mentiona aici, cu lux de amanunte, cele facute de oameni ai bisericii si vin in contradictie directa cu cele spuse in Biblie. Ah da, mai pun o intrebare de sfarsit. Biserica este SRL sau SA?
Jul 19
Flame manipulare, mass media, presa Un comentariu
Prezint o situatia absolut ipotetica vis-a-vis de presa scrisa si on-line, precum si posturile romanesti de televiziune, in special cele care au tendinta de a se considera canale de stiri si informare a cetateanului.
Luni seara apare Presedintele la tv si anunta ca, incepand din ziua imediat urmatoare, mancarea va fi rationalizata. Marti dimineata, la prima ora, aceasta stire este cap de afis pe toate canalele de media. In aceeasi zi, dupa pranz, un barbat isi rupe cu bataia nevasta dupa care sare de la etaj. Emisiunile de tip talk-show de marti seara vor fi impartite intre discutii despre decizia venita de la Cotroceni si analiza psihologica a barbatului mai sus mentionat. Miercuri dimineata stirile vor fi legate de temperaturile ridicate din aceasta perioada.
Cele prezentate mai sus, desi fac parte din capitolul “ce mai aberam azi”, au o stransa legatura cu realitatea pe care trebuie sa o acceptam in acest moment. Presa scrisa, precum si cele cateva posturi importante de televiziune din Romania sunt fie afiliate politic, fie pline de oameni suficient de usor de manipulat de catre politicienii tarii noastre. Nu avem, conform parerii mele proprii si personale, vreun canal media care sa fie impartial si sa prezinte evenimentele asa cum sunt ele in realitate cat si in ordinea importantei lor pentru cetateanul de rand.
Situatia se agraveaza daca stau sa ma gandesc ca acest siretlic de manipulare a maselor a inceput sa se extinda si in randul canalelor independente de exprimare a opiniei publice in comunitatea on-line din tara noastra. Si aici ma refer la bloggeri. Nu spun ca in alte tari nu se intampla, exemplul perfect fiind inconfundabilul 11 septembrie, dar am impresia ca la noi se intrece orice limita a suportabilitatii. A cata putere in stat trebuia sa fie mass media?
Jun 01
De criza, Flame dilema, populatie, romania, rusine 2 comentarii
Am, de curand, o dilema existentiala. Nu mai sunt foarte constient daca ar trebui sa imi fie rusine ca sunt roman sau sa simt o mandrie patriotica. Din pacate, incep sa tind spre prima varianta.
Pe baza ultimelor miscari ale populatiei devin din ce in ce mai constient de faptul ca suntem cu totii “condusi” spre o stare de letargie din care nu stiu daca ne vom reveni prea usor. Ce s-a intamplat cu noi? Pe vremea raposatului, mintiti sau nu, traiam cu impresia ca suntem o forta, atat economica cat si intelectuala. Eram, ca si tara, o fabrica. In Romania s-au nascut, incepand cu sfarsitul secolului 19 si continuand cu secolul 20, niste minti luminate, care ne-au adus recunoastere internationala. Ba mai mult ne credeam, ajutati sau nu, granarul Europei. Ce s-a intamplat?
Ne “reprezinta” in tot continentul tiganii cu satrele si obiceiurile lor, cu furturile si schemele financiare, cu copiii si batranii trimiti la cersit. Este scarbos pentru cineva care a invatat, in copilarie, la lectiile de istorie ca am cam pus piedica imperiului Otoman. Suntem considerati cersetorii Europei. Mai trist este ca, in ciuda unor eforturi puerile de a opri fenomenul, multi romani “se dau” dupa tigani si primesc de la ei tot ceea ce este mai rau. Oare avea dreptate persoana care a scris articolul acesta cand spunea ca romanii sunt lenesi? Nu cred, desi asa ne vedem noi pe noi insine si altii ne vad asa cum ne vedem noi. De ce?
Acum ani buni exista o statistica care ridica IT-ul din Romania la nivel de arta si specifica un nivel de 40% pentru job-urile de la Microsoft care sunt ocupate de romani. Avem doctori buni, ingineri capabili spre geniali si un nivel de penetrare al new media in tara noastra care poate face oricand multe tari sa se uite de doua ori inainte sa inteleaga despre ce-i vorba. Si totusi ne lipseste cheful de viata, cheful de a invata si cheful de a demonstra ca suntem in stare de ceva.
Concluzia la care pot ajunge este ca romanii isi dau in cap unii altora si, dupa cum se stie, cand doi se cearta, al treilea castiga. Ne vom trezi vreodata inapoi la viata? Ca mie, incepe sa-mi fie rusine ca sunt roman … Si nu vreau asta …
Jun 01
De criza, Flame 80, generatia Nu exista comentarii
Si voi argumenta asa cum vad eu situatia. Am crescut, mai mult sau mai putin, sub un regim care ne dorea multi, nu neaparat destepti. Era OK daca erai mai destept, ca gaseau ei solutia pentru a te indobitoci. Daca erai sub medie, functiona principiul: daca nu poti, te ajutam, daca nu stii, te invatam, daca nu vrei, te obligam.
Parintii nostri au vazut lumina in ’89 si au crezut, multi dintre ei cu tarie, ca s-a terminat acea epoca si copiii lor vor putea sa traiasca intr-un mediu civilizat, unde se vor putea dezvolta in directia care ii fascineaza. Partial, asta s-a si intamplat.
Dar, pe langa asta, am crescut cu o muzica care avea un mesaj si, in anii ce s-au scurs de la Revolutie si pana acum, am intalnit un stil muzical idiot si fara de continut. Am crescut, multi dintre noi, cu un cod moral, o necesitate intiparita in minte de a avea onoare in tot ceea ce facem si am traiat sa vedem ca baietii buni termina ultimii. Am trecut prin scoli unde invatatorii sau profesorii nu se sfiau sa ne mai urecheze din cand in cand imediat ce o luam pe aratura. Si ne-a ajutat. Pe urma, am fost fortati sa citim in presa ca, sistemul de invatamant se macina incet incet si ajunge la nivelul la care nu se mai invata toate literele in clasa intai. Am fost olimpici. Si acum vedem ca o luam pe urma tarilor “civilizate” si suntem carmiti de o turma de analfabeti cu intrari in cercuri inalte.
Am vazut in filme si am citit in carti cele ce se petreceau pe vremea comunistilor si le-am condamnat. Acum suntem fortati sa ne vedem parintii batjocoriti de un sistem care trebuia sa fie primul in lupta adevarata tocmai impotriva acelui comunism.
Imi aduc aminte ca maica-mea era gata sa se duca la Universitate in ’89. Si imi aduc aminte de bunica-miu, Dumnezeu sa-l ierte, care s-a repezit la ea spunandu-i ca nu vrea sa-si vada nepotul fara mama. Multi altii s-au dus si multi au murit nevinovati, poate intr-o lupta pe care si-au asumat-o desi nu a inceput de la ei.
Suntem o generatie de sacrificiu, cum au fost si parintii nostri. Partea proasta este ca nu am cuvinte de lauda, in mod special, pentru generatiile ce ne urmeaza. Masinaria de indobitocire functioneaza foarte bine si se perfectioneaza pe zi ce trece. Vor exista intotdeauna anomalii, reprezentate prin oameni care lupta cu acest sistem, dar cred ca sunt prea putine si apar prea tarziu pentru a genera o diferenta.
Ne batem joc de noi. Ne batem joc de parintii nostri. Ne batem joc de cei ce au luptat si si-au dat viata pentru ca noi sa o ducem mai bine.
May 30
Flame solidaritate Nu exista comentarii
Citeam un articol scris pe piticu.ro, articol care m-a pus oarecum pe ganduri.
Observ ca Romania este o tara a contrastelor – definite de schimbarea conditiilor de viata. Pana in ’89 ne multumeam cu ce ni se dadea si aveam intiparita cumva notiunea de a “face pentru popor”. Dupa revolutie, notiunea respectiva a disparut si a lasat loc unei lipse complete de interes pentru altceva in afara de propria persoana.
Domnul Cristian Dorombach scria in articolul mentionat mai sus ca romanii nu sunt solidari decat la lenevie. Tind sa il contrazic si sa ma explic:
S-ar putea, mai departe, sa uimeasca anumiti oameni ideea ca romanii pot sa stea uniti impotriva unor dificultati partial imaginate de conducatorii lor. Sa revenim cu picioarele pe pamant. In momentul in care spui ca pensionarii sunt cancerul statului roman in timp ce tu iti asiguri masinuta de servici, cu soferul aferent, precum si cele doua secretare si contul din Elvetia, meriti sa ajungi in fata unui tribunal care sa fie in stare sa te acuze si condamne pentru inalta tradare. Vad, prin toate canalele media disponibile mie, o gramada de politicieni, analisti si jurnalisti care “se revolta” dar nu fac nimic. De ce? Pentru ca in momentul acesta, desi poate nu fac parte din sistemul de guvernamant actual, nici unul din ei nu se gandeste in mod real la situatia in care nu va avea bani sa isi plateasca intretinerea la iarna.
Va las cu un gand:
Pentru ca raul sa triumfe, este suficient ca cei buni sa nu faca nimic.
May 27
Flame vecini Nu exista comentarii
Toti ne iubim vecinii desi, ce-i drept, fiecare in felul lui. Eu am avut, de exemplu, un episod azi noapte, in care mai aveam putin si imi iubeam un vecin la nivelul la care doctorii ar fi avut nevoie de o schema sa-l puna la loc.
El, vecinul, un tip, in general, super ok. Nu ai ce sa-i reprosezi, pana bea. Cand bea, situatia se schimba radical pentru ca sta pe scara cu un prieten de-al lui si vorbeste de te miri ce. Si zici ca poate se duce acasa. Ba nici macar nu stii daca e el. Si mananci ceva, dai drumul la apa ca e 2 noaptea si vine in aproximativ 25 de minute si speri ca totusi se va duce de bunavoie si nesilit de nimeni la culcare.
Ei bine, NU. Insista maxim sa stea acolo. Si e 2 noaptea, auzi si o pisica pe scari daca se misca.
Atat mi-a trebuit sa ies la el. Il recunosc, il intreb daca se poate un pic mai incet. Greseala fatala pentru ca individul insista sa ia asta ca pe un afront personal intrucat si eu, pare-se, ascult muzica la 10 dimineata si … el nu-mi zice nimic. Ma scarpin in cap, imi aduc aminte ca a chemat maica-mea pe cainii politistii comunitari o data sa vada daca pot sa-l potoleasca la 3 dupa-masa cu muzica “de petrecere”. Oricum n-au reusit si oricum, orice as zice, deja s-a pornit omul si nu-l mai opreste nimic.
In cele din urma m-am decis sa scurtez discutia (cu oamenii in stare de ebrietate nu stai de vorba) si intru in casa. Banuiesc, dupa cele ce urmeaza, ca si el a facut la fel, doar ca la el in casa. Trec vreo 5 minute si incep sa aud minunata muzica “de petrecere”. Mai trec vreo doua si incep sa o aud pe nevasta-sa/gagica-sa dupa care il aud pe el folosind cuvinte de mare lauda in minunata noastra capitala. Sunt curios daca tipa a scapat neciufulita. Pe de alta parte, daca sta cu inginerul care recunoaste ca este “un betiv ordinar”, isi merita soarta.
Cand o sa pot, o sa urmez bancul care urmeaza:
Peste sapte mari, sapte munti, sapte oceane, sapte paduri, sapte dealuri, sapte rauri, sapte poduri, sapte ….. (completati voi aici) statea Fat Frumos la balcon si isi spunea “Bah, da’ departe mai stau.”
May 07
Flame debandada Nu exista comentarii
Eu sunt o persoana mai din topor asa. Nu imi place sa urmaresc dezbateri la televizor si sunt genul de om care prefera sa parseze stirile de pe net ca sa ajunga la o concluzie vis-a-vis de ziua care incepe sau cea care abia s-a terminat. Beau cafeaua de dimineata, studiez fenomenul si trag o concluzie, sau nu.
Concluzia zilei trebuie sa fie ca romanii nu stiu pe ce lume sunt. Nu stiu ce face guvernul sau presedintele. Nu stiu legile care sunt facute sa ii apere sau ca politia romana este acolo ca sa serveasca cu onoare cetateanul.Romanul traieste intr-o permanenta debandada completate pe ici pe colo de o bere si un meci sau o tigara si o telenovela. Pe la colturi, in discutiile dintr-o bodega se aude un “******** de hoti ordinari”, fara sa fie vorba de vreo concluzie trasa in baza unor fapte, fie ele verificate sau nu. Pur si simplu, omul care bea o bere isi cauta un vinovat si nu il gaseste, asa ca arunca o injuratura in aer.
“De ce scad salariile? De ce cresc impozitele? De ce? De ce? De ce?”
Sunt intrebari care macina omul care pleaca la 6 dimineata la munca si ajunge la 3-4 dupa-masa acasa, mananca, trage un pui de somn, eventual se uita la un meci si se culca la loc in ideea ca a doua zi o ia de la capat. Omul respectiv s-a saturat. Nici nu mai vrea sa stie de ce o duce prost, de ce nu poate sa puna 50 de lei deoparte de la un salariu la altul sau de ce i se scade salariul dupa 30 de ani de munca. El vrea sa nu i se mai intample asta, gandirea naturala fiind ca nu trebuie sa i se intample LUI.
Si uite asa, toata lumea sufera de o nepasare acuta legata de motivele pentru care totul merge prost… nepasare construita parca cu intentie de marile canale de stiri prin denaturarea evenimentelor si transformarea situatiei intr-o lupta de imagine, lupta pierduta deja de catre toti. Toti au o imagine proasta.
Si pentru a argumenta ultima propozitie, imi voi aminti de discutiile legate de alegerile din decembrie pe care le-am avut cu diversi prieteni si care au avut ca unica concluzie ca nimeni nu voteaza pro cineva. Majoritatea oamenilor care au votat in alegerile prezidentiale din decembrie 2009 au votat impotriva unui candidat sau al celuilalt.
Vine weekend-ul. Vom bea o bere in cinstea unui nor de cenusa economica ce se abate asupra Romaniei si aduce vesti de la FMI despre cum sa ne conducem tara in asa fel incat ei sa o duca bine.
Weekend, pe cat posibil, placut.
 |
|
|
RSS
Loading ...
Comentarii recente